în anumite nopți îți cresc corzi vocale
între degetele de la picioare
înoți prin ape grele
și uneori te întâlnești cu zâna măseluță
și-i dai "noapte bună" încuviințând la răspuns a resemnare
mergi tiptil pe șosele îndreptate către un Dumnezeu
în tricou și cu o Havana grasă în colțul gurii

liniștea e un termen abstract în viziunea ta
de fapt ai un caleidoscop pe post de lume
te ciocnești de tine prin peșteri abandonate de heruvimi
unde pereții își pictează anii în liniștea aceea stâncoasă

te iubești cu vedenii prea adevărate pentru a fi dulci
apoi strigi ÃŽntunericul pe nume nervos
și bulinele de pe rochițe se îndreaptă

pleci nopțile cu doamna neagră
uneori te oferi politicos să îi ții coasa
și excluzi zâmbind orice posibilitate a accidentelor casnice

pe viitor îți propui multă resemnare
(la fel ca până acum)
îți dorești în secret să fii o cadă
să inunzi vecinii
și să găzduiești goliciuni desfrânate

noaptea joci șeptică americană cu moștrii de sub pat
și râzi cu ei la bancurile vechi și proaste cu "bu!"
ei adorm la un moment dat iar ție
încep să-ți crească brazi pe spinare cu tot cu
șușotit misterios
și vin lupii la vânat
și vin eschiMoșii la murit
lumânări la topit

tu nu ești om
- decât rareori -
te-ai născut carte

aș fi vrut să-mi petrec copilăria în tine