Aș putea spune că ești minunat
Mai ceva decât un militant al Green Peace
Mai mult decât un paznic de templu budist
Mai mult, mai înalt

Linia infinitului sfărâmată în sufletul meu
Cu margini de catifea albastră
Cu zimți
Ostenite mâinile tale când caută râvnitul izvor
Ai acea cruzime indisolubilă a plecărilor cercetate la microscop
Făcând șiraguri de mătănii
Uneori ieși, alteori intri
Niciodată era numele meu printre străinii ca tine
Acum e mereu.