cine suntem cu adevărat...

să ne răspundă oglinzile, să ne interpretăm visele

să ne citim în palme

să ne oprim la marginea apelor

să ne confesăm prietenilor imaginari

să călătorim departe

departe de orice urmă de-ndoială

să admirăm orizontul

să privim în prăpastia

înfometării

în acest timp cu defrișări masive de memorie

cu umbre păgubitoare și prejudecăți

în acest timp cu ipotecă pe trup

și datorie pe suflet

cuvântul, da, cuvântul

umblă cu ferocitate prin lume

scăpat din lesa divinei tragedii