Tăcere

Pe sub cerul de toamnă
trec însinguratele umbre
din veacurile albe.


Pribegie

Visuri de trenuri
din stație-n stație
și fără bagaje.


Singurătate

Câine părăsit
căutând un stăpân
să aibă după cine plânge.


Revedere

Lacrimi rămase
nu mai știu să se prelingă
de prea multă-așteptare.


Pădure arsă

Cu brațele spre ceruri
implorând îndurare.
lumânări stinse


Metamorfoză

La margini de sat
timpul e melancolic
și se contractă.


Interiorizare

Ferestre deschise
lepădate de cer
se închid în ele.


Senectute II

Crepusculul zilei
trage obosit
reci storuri pe zare.


Deziluzii

Clipele efemere
la poarta iubitei
în doliu jelindu-se.


Foșnet

Zvonuri de șoapte
murmură și trec
la marginea orașului.


Dilemă

Să nu le accept
ochii trimit înapoi
imaginile.