în bagaje zace aceeaşi dragoste prăfuită
smălțuită şi revopsită în tonuri pale
griurile chinuite au rămas din vremea
celor o mie de amoruri de dimineață
care de abia se mai văd printre gunoaie
penumbra vieții se strâmbă zi de zi
devenind un mare nimic flasc
din această masă gelatinoasă amintirile
ies aşa ca şobolanii în fugă
o ciumă antică de-un miros cunoscut
să trebuiască să resuscitez dragostea?