4

noaptea urcă în țevile plantelor
precum apa în țevile de canalizare
precum dragostea în gâtlejul iubitei
precum sufletul proaspăt eliberat în pompele realității

regina nopții ca o antenă către cer către cânturile îngerilor
ca un decolteu de frișcă pieptul ei dezvelit cum ar zice sașa
ca o pâlnie în care s-ar aduna ambrozia zeilor
ca un crater în care este înfipt steagul certitudinii turnul eiffel al încrederii

noaptea când se lasă în încăperi un praf fermecat
ca și cum ar fi venit niște zâne biomecanice
și un avion supersonic zgârie plămânii nopților trompa lui eustachio
noaptea când asfaltul este lins de o mare libelulă nevăzută
noaptea când frunzele se frământă în somn
pentru a visa în cele din urmă visul frunzei chipeșe
cu bicepși tricepși și ochelari de lună

noaptea când chiloții pleoapelor sunt inundate de pudibonderie
și mintea încearcă să se apere de capcanele amoroase ale nopții
dar ne înșelăm
poate că fiecare gest al nostru ar trebui să însemne dragoste
așa cum obiectele se întâlnesc se sărută în întunericul cel mai deplin al nopții


5

se aprind luminile de cealaltă parte a câmpului
cealaltă parte a oceanului de întuneric
cealaltă parte a conștiinței

stelele se schimbă precum șosetele
și gândacii de colorado zac cine știe unde

și apare ca o farfurie LUNA:


luna fructiera visului
luna cupa misterului
luna ca o minge de baschet în sala
cu jucătorii sub luminile în cămăși albe

luna obraz palid de gresie
luna ceasornic al cașcavalului
luna ca o intarsie
de banană a astralului


și străzile se citesc pe hartă ca liniile în palmă
în edituri oamenii și-au adus cu ei pungile cu insomnii
străzile pulsează ca venele frunzelor
reclamele luminoase ale farmaciilor cântă zgomotos
și toate gulerele neoanelor sunt îndreptate către cer