Mi-au descifrat în palmă zeci de haruri
Și dulci femei vestiții chiromanți.
De-aceea îmi tocesc în madrigaluri
Creionul chinezesc cu elefanți.

De-aceea stau și dorm o săptămână
Și-apoi o săptămână rămân treaz
Spre-a ridica în slăvi cu lira-n mână
Sânii bombați și roua din obraz.

De-aceea uneori îmi iau motanul
Pe piept și lenevesc îndurerat.
Căci, iată, trece ziua, trece anul
Și eu nici umbra nu ți-am sărutat.

Încât, în timp ce tu îți mâni șareta
Prin păpădii, de jalea ce mă arde,
Ochesc scârbit păuni cu arbaleta
Și-n ziduri bat aiurea cu bombarde!






* Versuri(1970)