agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-03 | [This text should be read in romana] | Submited by Corneliu Traian Atanasiu Ziua cîteodată, uneori și noaptea, venind din occident spre țara dimineții, prin mine numele meu trece. Pe unde largi, bătînd eterul, prin stratosferă numele meu trece. Și prin azurul crud. Și prin tăria ceții. Dar nici în mine, nici sub bolta care-i cerul, eu nu-l aud. Încredințat pămîntului voi sta cîndva, mai nemișcat decît o stea. Odată voi zăcea-n ținut întunecat. La fel va trece numele și prin mormîntul meu, cîteodat'! Și nu-l voi auzi. Aceasta prefiresc va fi. Tulburător rămîne ce mi-i dat. Tulburător e că nici azi, trăind, nu am putința să cuprind apelul depărtat. E numele, al meu și-al orișicui, într-adevăr atîta de străin de-alcătuirea și ființa noastră, că poate-așa pe lîngă noi să treacă, și poate-așa prin noi să treacă, părînd să tacă? Atuncea numele e mai puțin decît chemarea ce-ar suna prin Þara Nimănui, și mai puțin decît o umbră.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy