Împăturim o coală-n două,
Apoi în patru, cu migală,
O artă destinată nouă
Din vremea magilor de gală.

Adăugăm o coală veche
Cuplând-o-ncet cu pap de ouă,
Sunt amintiri fără pereche
Pudrate-n picături de rouă.

Un colț de coală-l dăm la spate
Uitând de ce am fost odată,
Ne facem egoiști dreptate
Și admirăm lucrarea mată.

O ultimă înțepătură
Îi dăm în mijloc foii strânse
Și-o aruncăm c-o pupătură
În groapa cu steluțe plânse.

Îngălbenite, cenzurate,
Se strică foile-n suspine,
Din gongul ce-n perete bate
Lucește timpul care vine.


15 Decembrie 2009