De dimineață-ți închinam ulcioare,
Cu apă ne-ncepută de izvor,
In seri cu orizonturi tropicale,
Desferecam torente pe pridvor.


În miezul zilei verbe răcoroase,
Sub coaja nucii aprindeau poeme.
La ceas de noapte, buze pătimașe,
Te culegeau din stările de veghe.


Privind spre calendarul din perete
Și numărând tăcerile pe file,
Las apele tristeții să-mi desfete
Urmele stinse-n golul altei zile.