agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-07 | [This text should be read in romana] | Submited by Midrigan Mihai Trece soarele prin mine ca prin geam. Ce mai sânt? Ce mai am? Ce-am rămas? Inima îmi bate, mecanic, ca un ceas. Câte veacuri oare au trecut De când stau în soare fără gând? Oare-s eu acela de la început Ce-a rămas aicea, ezitând? Sau lumina asta de la soare, Scânteind în ochi ca pe izvoare, Mă petrece înspre negre locuri, Desfăcând în clipe albe veacuri. Prin tăcerea cea de foc a după-amiezii, Eu cu ochii-abia deschiși, ca huhurezii, Văd cum timpul stă pe loc de mult Și ca pe un vuiet depărtat l-ascult. Viața dormitează germinând, Și o simt în jur, universală, Într-o nesfârșită oboseală Și-n absența ultimului gând. Și rămân și eu uitat de toate Și de mine însumi tot, uitat, Rar clipind, cu capul aplecat, Ca oricare altă vietate.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy