Din ce timp te-ai rătăcit,străine
Și ce hram cu tine porti,
Cu ce sudalme vei veni si mâine
Să ne scoți cumpătul din morți?


Osânda ne-o purtăm în vine
Ne ducem greul în genunchi
Nu întrebăm nici ce,nici cine,
Ne moare strigatu-n rarunchi...



Ne ostoiește doar amarul
Ce-l bem în apă zi de zi
Și dacă-i plin mereu paharul
Te-om înfrunta și vom răzbi!