mi-am lăsat mașina de vise
în seara îngustă

soarele doarme sub talpa lunii
expirându-mi privirea
peste creasta dealului
pictată între două ceruri
întunericul circulă
prin venele de lumină
ale ochilor mei

mă întind pe patul
ce se strânge în jurul meu
ca un coșciug
și somnul mi se așează
în jurul inimii
ca o floare
mirosul de crin
se scurge pe gâtul morții
următoarea oprire: mefisto, numărul 666