agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-18 | [This text should be read in romana] | Submited by Yigru Zeltil
Sunt camere de-acelea ce sunt pline
De noi, și-n care sufletele noastre Se-mprăștie tăcute și senine Și se deschid ca florile prin glastre În mijlocul tăcerii lor depline. În draperia mobilelor grele De pulberea nostalgicelor vise, Și-n galbenul masivelor perdele De-a pururea ușor întredeschise, Ne risipim ca niște vechi dantele. De-aici, al nostru suflet, când se-adună Se furișează pentru-ntâia oară Prin draperii, discret, și se-mpreună În leneșele nopți de primăvară Cu strălucirea razelor de lună. Apoi nimic; puțină poezie, Închisă-n ritmuri de epitalame, Se-mprăștie pe-a umbrei trândăvie Și caută ca, pe minore game, Să prăfuiască tot ce-a fost să fie. Vieața pregetă de-a mai străbate Cu frământările-i necontenite Cavourile-acestea-anticipate, În care ne-nvățăm pe nesimțite Cu-a morții veșnică banalitate.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy