miros de cuvinte
evocă zilele acelea în care așternuturile
se răsfățau cu goliciunea ta

trecutul a rămas ca o pată
pe fiecare petec de piele
și pe un pat obosit

cearșeaful are propriile amintiri
cu noi refugiați de prezent
în cerul aceleiași guri

adorm de parcă ar fi ultima dată
retrăind în fiecare vis
scenariile noastre care făceau din orice loc
palma lui Dumnezeu