Eu, sunt Iuda Trădătorul
Vânzător de Dumnezeu.
Eu, sunt omul cel pe care
Domnul! - Marele Stăpân -
L-a ales din Marea Turmă
Fiului venit în lume
Să-i dea sărutul din urmă.
Dar ce merit, sau ce vină
Are cel adus în viață
Cu ochi negri sau albaştri,
Şi ce vină şi ce merit
Cel ce cu priviri aprinse
Vrea să zboare printre aştri,
Ori de vrea să râme glia,
Cum au făcut moşii săi,
Sau de vrea să-şi mâne turma
Peste munți şi printre văi...
Fiecare dintre-aceştia
Poate să-şi urmeze calea
Fiecare să-şi trăiască
Viața, bucuria, jalea,
Numai mie drumul vieții
Mi-a fost astfel hărăzit
Ca să nu ştiu ce-i iubirea
Să am suflet împietrit.
Numai mie “Milostivul”
Mi-a dictat - Blestemul Sorții -
Ca să-mi vând Învățătorul
Şi să-l dau pe mâna morții.
Numai mie mi-a dat Domnul
Ordin să mă zbat în tină
Şi din mine-a făcut soarta
Vinovatul fără vină.
Scuipă lumea şi blesteamă
Cu mânie şi ocară
Auzind numele meu
Cu toate că Dumnezeu
Încă de la începuturi
Mi-a dat această povară
Să trădez, şi-aceasta fiindcă
Fiul trebuia să moară!...

Poate lumea să hulească
Să-njure şi să condamne
Fiindcă draci şi sfinți în lume
Sunt creeația Ta Doamne!