A mai tăcut o chitară și-o voce răgușită
Bătrâne amândouă ca secolul trecut,
Un secol lung în care lumea a fost uimită
De voce și chitară cu tot ce au făcut.

Te-ai dus și tu bătrâne cu pielea mohorâtă,
Rămâne blues-ul singur din ce în ce mai mult,
Cu lacrimi șiroinde, azi mâna ți-o sărută
Cei care mâine speră să-i bucuri din mormânt.