Nerăbdare



Stai așteptând mereu să vină mâine
Din viitorul cel apropiat
Și cu ocheanul minții, îl apropii
De sentimentul cel nedezvoltat

Atrofierea vine de la sine
Consumă off-ul, fără de oftat
Cu jumătăți de guri aproape pline
Dezamăgire-n stil incomodat

Dimensiunea timpului, firească
A evoluțiunii pași necontrolați
Ai nerăbdării muguri stau să nască
Figuri marcate cu desfiguranți

Degenerați născuți din nerăbdare
Și cu dorinți deștepte doar în trup
Rănesc apoi și terfelesc destine
De mame și de corduri ce se rup.