Aplecat pe trepte bând încet cianura
ultimele clipe prefăcând în scrum
vraciul tarabostes își lipi privirea
în adâncul formei prăvălite-n drum.

Ce e în sculptura aceea care plânge
și de ce broboane de sudoare-i cad?

Ieși afară demon învățat la rele
altfel în cambuză o să pieri linșat
praful de potasiu nimeni n-o să-l spele
câtă vreme este în borș înglobat.