în cortul acesta e răcoare dar e bine
îmbrățișați uităm vîntul ce ne-a crăpat buzele
ne sărutăm firesc
cum o făceam pe balcon

- aici zilele bune cînd îmi călcai hainele
și eu te strîngeam în brațe chicoteai-
lacrimi pentru deșert

cioc cioc în prelată sari la obloane
doar praful și glasurile pe care le repeți
vocea preschimbată îmi dă fiori
te mușc pînă taci
te mușc de buzele vineții
pînă taci
și curge din tine lichidul acela vîscos
cu care îmi spălai tălpile
apoi îți lipeai fața de ele și păreai coaptă

a mai căzut un țăruș
mă strîngi cum salvarea ar fi în iepurele din pieptul meu
îl scoți și în palmă ai blana răbdării

soarele dimineții descoperă forme ascunse în nisip
hai să dormim
mîine sătui
vom privi altfel