nu-ți mai scapără privirea și lângă
malul ăla negru despletit
s-au strâns amanții-n colonii/ afară-i frig

nici vorbă să mai poposească peste mine
vreo pasăre măiastră
vreun gând albastru de duzină vezi bine
anotimpul ăsta nu ne prinde

nici în culori nici în broduri de primăvară
orașul nu mai are regula naturii iar imigranții
de sezon sunt tot mai rari au aripi scurte/glasul
molcom adoarme cerul
adorm copii lângă noi
în frig

podeaua-i tot mai rece tu departe
ai întrupat peste amanți un lac
și-o punte

să îmi adune pașii la un loc pe malul ăla
negru despletit