Stoluri de păsări, fantome albastre,
haotic se pierd în lumină,
se rotesc deasupra grotei chtonice,
închipuind un naos christic.

Pe-aici n-a călcat picior de ierbivor,
niciun animal cu blană flămând,
atât de scabros pare locul
și-atât de sumbră poteca.

Vara a început: inocentă, măreață,
nesperat de sexy.

ÃŽntind un braÈ› telescopic
pe post de antenă divină,
ascult stereo secretele pădurii,
tainele pământului.