Seara, câteodată, te simți singur în Univers,
Adormi și sângele îți aduce în vis ciuperci uriașe,
Călătorești; peste colinele negre cineva aruncă otravă,
Din peșteri ies salamandre galbene; uneori
Orașele miros a pucioasă,
Orbi și singuri, gândacii rod cablurile tv,
Casele dorm, planeta-i o stingere lină,
Pe cer pâlpâie încet sateliții ; sunt toate la fel :
Viața și moartea - un râu al sorții, iar noi
Un pergament al lumii trecute, un pumn de cenușă vulcanică.