Mi-e tot mai greu că nu te văd
Și-mi plâng nopțile în suflet
Drumu-n față mi-este gol
Și nimeni nu mai râde.

Arunc pietre și privesc
Zborul lor maiestuos
Mă gândesc că te iubesc
Și ele nu mai ajung jos.

Viața mi-e iar monotonă
Și din ea când am să plec
Vreau să plec cu vânt din proră
Și alai marinăresc!