cu trena ei lungă
povestea trece
prin celebra luncă a calului
peștele ciupește din cornul de lună
și luna rămâne întreagă
atunci a mai luat din ea două ciupituri
și-a făcut cu ele
o lună și-un cer nou


(răsar și apun cuvinte
înveșmântate în înțelesuri noi
doar martorii sosirii mele la marginea Infinitului
știu să ude pietrele
până când acestea fac rădăcini)


povestea și-a găsit plaja
pe care și-a zidit casa
în care
poeții-drumeții
petrec prietenii în așteptarea răsăritului



pescărușii au învățat să zboare
acum învață să cânte între necuvântătoare






Constanța, 25 julie, 2011
(de ziua zarului și-a darului)