organele vitale au putrezit în mine
umblu numai în piele
așternută ca un cearceaf peste oase

carnea mi s-a dizolvat
într-un gând
despre moarte

coloana vertebrală nu mai are măduvă
au supt-o
ca într-un rasol de vită
demonii ce mi-au călătorit ființa
într-o corabie
pe sângele subțiat de alcool
până la a nu mai fi

apa e otravă curată
în această comă alcoolică
pe care cu bună-știință
mi-am introdus-o
în carnea stricată
și creierul alergând călare
pe ultimul neuron