Vara vine din adânc,
cu mantia sa verde,
dăruită de pâmânt
Și poposește într-un poem,
născocit în noapte,
de insomniacul boem
Și pleacă vara...în amintire,
cu poveștile sale de iubire
cu valuri șăgalnice și castele de nisip,
lăsându-ne viața în grija altui anotimp