Cupa memoriei

În cupa memoriei se varsă zăpezi,
Poduri de gheață se zămislesc în vis.
Unde e vara cu pajiștile verzi,
Unde Cosânzeana și bidiviul promis?

În cercul închis al dublelor mele pupile
Frunzele au adormit pe brațele crucii
În cuibul iubirii-și depun ouăle cucii
Iar Sfinxu-și trage-n teci ghearele retractile

Aromele zilei dizolvă spectrele,
Pe cadrane se-mpotmolesc toate acele,
În găuri de flaut stropii prind să palpite.

Fildeșul de pe toba râului a plesnit,
Imnul serii s-a albăstrit în volute.
Avânturile cărnii să fi amorțit?