vine
hămesitul cal de fluturi
ce-a-nfulecat orbește

un neam întreg de îngeri
impecabili.

pe când erau lucrurile gri
Dumnezeu picura cerneală.
fără vântul mărunt, nimic
nu era dinaintea
furtunii.

foamea de aripi
a ținut loc de disperare.

vine, iată-l.
oare șaua l-ar scoate din minți ?


( din volumul: "Căpiță de fluturi, îngerii mei", apărut în septembrie 2011 )