Clepsidră rodnică din carne,
cu șoldul arcuit, frumos,
timpu’ o să te răstoarne
și eu voi curge, viu, mai jos.


ca dintr-un cer pustiu și negru
cad întâmplări într-un abis,
tot ce-am iubit e azi integru
în becuri care s-au tot stins.


dacă ziua de astăzi există,
atunci cea de mâine mai are un rost.
realitatea ești tu și când iluzia persistă,
ori viața, ori moartea va conține un cost.


ar fi bine să înțelegi mai devreme povara libertății,
pentru că din această libertate
nu te mai poți duce decât spre tine însăți.


vreau să te pun în situația de a nu avea altă cale,
decât aceea de a mă cunoaște,
să aduc în viața ta puțin hazard și contemplație.
știi, dar nu vrei să afli nimic din ce e în afara cercului din oameni.