slava poemului

și numai poemul din nimicul de necucerit
domuri din bronz iscă orașe de plumb și culmi faste
câmpul alb al retinei dintre coloane abstracte
corpuri fără umbră captive proiectează-n zenit

crinii de argint pun în ecuație hohotul pur
în pânza de ambră a prorei suflă vânt tutelar
coroana treimii coboară din văzduhul obscur
și se așază pe ape în echilibru precar

cu sabie flamboaiantă apără fluturi peluze
slava poemului ocrotit de grații și muze
zidul statuia și vâscul capătul străzii

șobolani albi și negri rod fardul dimineților
răsplată cu sens aberant promit vulturii prăzii
s-adore zei benefici desprinși din pupa splendorilor