Minune! Cerurile s-au deschis, senine!
Căci în Biserică, o mână a lăsat,
Lângă doi pumni de pufuleți aduși de mine,
O rumenită, albă pâine, de mâncat!

Cutremurați-vă voi, ceruri! Diasporă!
Înfiorați-vă, români, colegi creștini!
Căci bate pe Pământ măreața oră,
Ce satură pe veci toți frații unei pâini!

O pâine! Pufuleți! Și-aleasa rugăciune,
A unui moș îngenuncheat în templul gol,
Pe masa tuturor săracilor din Lume,
Vor face-ntregul creștinism să strige: LOL!

Vin sărbători de vis, cu bucurii și glume!
Nu cumpărați pentru revelion ofrande mici!
Nici de Crăciun, sau de venirea lui Iisus pe lume!
Veniti și luați și pufuleți, și pâine, de aici!

7 decembrie 2011