agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-04-18 | [This text should be read in romana] | Submited by Yigru Zeltil
Cu altul pe o bancă bătută la un nuc.
De țigle arse târgul roșea până departe; O toamnă despuiată, un vânt de balamuc Se călăreau la vale pe ierburi multe, moarte. Și cel căzut cu capul în pălmi, pe vis năuc, De-atâta lâncezire scăpase un trabuc, Muc desfoiat și umed la capătul subțire: De sufletul acelei amiezi de-ngălbenire. Lumina îndoită părea cu-un fel de apă; A drum, locomotive fumau dintr-o supapă; Era la ora albă, când nu știai să zici De-i patru, două numai, ori a trecut de cinci. Perechi duminicale de Else și de Hans Suiau la hanul mare, din deal, unde e dans, Un han cu nume dublu, nu știu să-l mai țin minte, Cu vaci și servitoare și duh de-ngrășăminte. Cum Else foarte multe de Hanși răzmate-agale Visau, mă cercetară dulci planuri conjugale. Pe aburii aleei, la nucul melancolic, Idila ancorată se închega bucolic. — “Dar, Toamnă! Bărbăția cea dreaptă nu e dată În sine să se toarcă, sucită și uscată? Ca frunza podidită din creștetul de nuc În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc.”
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy