agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-07-28 | [This text should be read in romana] |
țară
am trecut peste carpați ca o pasăre în zbor și-am văzut din depărtare cum se zbate un popor, peste munți și peste văi doar tăceri pustiitoare și o vară secetoasă, dominată doar de soare, într-o stână, mai la vale, ținem țințirim de morți, condamnați ca să se roage pe la fel de fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol, pentru cât am urcat singuri soarele pe cerul gol. ca o țară-n părăsire, ruine sunt peste tot locul, parc-a ars-o, blestemată, numai patima și focul, doar ființa și destinul clădite cu meșteșug, încearcă să mai reziste, și-s trecute-adânc prin rug, doamne, ce blestem ne paște, mai întreabă visătorul, tot cu gândul la izvoare, îngânând doina și dorul, ce destin atât de aspru în ofrandele din grai încât ne-ai luat și speranța pentru petecul de rai. să plecăm cu toți de-aici căci stihia nu-i a noastră, cât mai este peste –ntinderi pata unui cer, albastră, oare vine-apocalipsa, turnul babel peste noi, de-notăm mereu prin grijuri, prin țărână și nevoi?. evul luminii e doar amintire, păunii umblă fulgerând moluzul , bruiați de vuvuzele ni s-a speriat auzul, și ciocârlia s-a pitit, sărmana, tocmai în codru pe la sfânta-ana. ne vând cenușa fină de fenix, toți voiajori având mereu un fix, strângând averi și bani pe la chimir, căci sunt aleși și unși cu darul mir din znaga noastră și-au făcut palate, în numele dreptății, libertate… clopotnițe în cerul grav, bolnave, își plâng durerea-n piatra de agave, și-n despărțirea de păcat în oră, încet-încet ei pe toți ne devoră, își scaldă ochiul în exod prin vreme, cu darul lor și-apucături viclene, o țară-ntreagă s-a făcut de bașcă cu spiritul de turmă și de gașcă. drum de osândă urcă pelerinii către o golgotă în depărtare, au corpul plin de răni, cu crucea în spinare, cad din piroane cuie-nsângerate, ei, orgolioși ca toți mărunții, privesc la pelerini, prăvale munții, otravă, arme, trucuri cabotine, ca să le fie lor ceva bine. luna este plină, cerul e senin, mii de gânduri grele de departe-mi vin, fluturii de fosfor luminând vioi, e căldură mare, vara e în toi, tu, iubita mea, unde-s ochii tăi? gânduri peste șesuri, gânduri peste ape, unde-i gura ta ca să mă adape, ți-am uitat făptura tot visând la țară, ți-am uitat și pasul, glasul de vioară, ți-am uitat și ochii, plini de albăstrele, dar te am , iubito,-n visurile mele… sâmbătă, 28 iulie 2012
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy