aș vrea să ne plimbăm prin ploaie
din actul apropierii
să aflăm despre suflet.

în stradă, ținându-ne de mâini
vreau să fugi, să te-ascunzi de mine
vreau să fug, să m-ascund de tine
vreau să fugim din calea crucii
și-a jocului puștii.

dacă nu înțelegi, mai mult nu mai pot.
atât de puține cuvinte mai am despre noapte
atât de apăsătoare cuvinte am despre nori
încât, mai bine trimit la tine singurătatea.


aceasta e o ploaie a celor ce plâng
fumez și parcă-l aud pe nichita:
a venit, a venit... ploaia
acoperă-mi ochii cu ceva