Fără lupi hăcuind la prunci
Și totuși scenă demnă
a cărnii frăgezite
ținută la rece



Prunci atârnați
Lupii căzuți din ei
Și subsiorii amintirilor duhnite
dintre pinii carmini
îngheață puțin infinitul
hău încăpător de lumină



Și-ncep jupuirile
mai întâi ascultăm jupuirea de
coajă a cerbului de cerb
până la sămânța corb
până la idee de corn
și mă alint cu jupuirea până la sentimentul bicelor de scorpioni
Apoi mângâiem jupuirea gândului de gând, de ne găsim
in sămânță de blestem
chemarea jupuirii sublimei idei de cuget sorocit pustiirii
căci nu ne oprim până nu în ajungem la sentiment de jurământ
după care lupii jupoaie
lupi până la mijloc de prunci stâlciți până la idee, jupuită
până la sfâșierea de
sentiment