A fost odata o fetita mica.
Toti ziceau ca-i necajita,
Insa ea nu stia ce are
Ca pleca tot timpul la plimbare.
Si asa ,umbland mereu
Ea se intalni cu-n zmeu
Care-i spuse ei ca-i zeu.
Insa ea stia prea bine:
Tara cu zei nu mai tine.
Sa fii zeu nu-i acceptabil,
Sa fii zmeu e convenabil,
Sau cum zic unii,sociabil.
Si cum sta fetita,ea
Si cu zmeul se juca,
Ata din mana-i zbura.
Si zmeul ,de-atata greu
Se transforma intr-un zeu
Si pe fetita cea mica
A binecuvantat-o vasazica
Si-un paradox i-a daruit
Cand totul s-a naruit.