un ocean de cenușă se-ntinde-n văzduh
plânge cerul cu lacrimi ruginite
totu-i pustiu pe câmpul întunecat
nici un om sau animal nu se vede

plânge cerul pe umerii pământului uscat
și lacrimile lui îmi biciuie obrajii
e toamnă și iarna se-apropie cu pași amorțiți
un nou an se zărește-n răsărit
o nouă viață un nou avânt
ne așteaptă și moartea ne pândește
după colț