fericirea este un cuvânt
pe care nu l-am mai rostit de mulți ani
cu sensul devorat încet ca gălbenușul
de un pui mort în găoace

într-o zi am pierdut-o printre concepte abstracte
aruncată în troaca de idei putrede
ca un mărgăritar de prisos

a rămas o marfă plurivalentă
măsurată ca praful de bicarbonat pe vârful cuțitului
fie pentru boală
fie pentru dospit aluatul

fericirea adevărată mi s-a prins adânc sub retină
precum cerul de mai
printre stinghiile în cruce
pe geamul mic al copilăriei