Am venit, căsuță de sub coastă,
Să te mai revăd cu dor și drag.
Nu m-așteaptă nimeni la fereastră,
Mama nu-i acasă, nu-i în prag.

Mama nu-i în prag și nu-i acasă
Spune nucul negru din răzor,
Coroana lui ce soarele-l apasă,
Prunii prăbușiți de-atâta dor.

Toate-mi dau aceeași tristă veste
Mama nu mai este-aici în sat,
Mama nicăierea nu mai este
Surâsul ei ca soarele-a plecat.