Cad stropii, pic-pic în ferestre
Cum cad și în tristu-mi pahar
De nu curge vinul prin sânge
Aș vrea doar să pice măcar.

E vremea de stat prin cotloane
S-auzi cum cad stropii din cer
În carnea tăcută și udă
Să bântui prin orice ungher.

Mai cade un ropot – ce bine!
Deschide-nc-o sticlă, Monșer!
Lichidul ce curge prin vine
Dizolvă și-un ultim mister.