rotundă ca o rodie tăiată în două
privesc ungherul unde păianjenul țese geometrii contorsionate
și colțul camerei intră în mine ușor înclinat spre stânga
secțiune prin piramida în care tu dormi liniștit neștiutul meu
soarele coboară în sexul arzând cu miros de smirnă
cuțitul alunecă voluptuos în fruct
lichidul se prelinge cald
caravana de scarabei duce stropii într-o deltă roșie
dar faraonul nu știe cât de încet se moare în trupul fără oglinzi
el nu vede firul de sânge pe coridoare
n-aude cum ia foc limba
și sub gheara sfinxului semințele se prefac în cenușă
întocmai cum au spus astrologii
cineva întoarce clepsidra