e crăciunul tată
întinde-mi încă o dată palma să ne măsurăm
dintre toți oamenii vii pe care i-am atins
numai palma ta era mai mare

dacă vrei mergem din nou mână-n mână
și sărim peste valuri la malul mării
sau mă duci la teatrul de păpuși
unde tigrul portocaliu înghite clătite pe nemestecate
iar noi batem din palme cu mâinile noastre mari

anul acesta n-am mai crescut cozonaci și
n-am mai ars lumânări
m-am ghemuit cu ochii pe jumătate închiși
pernele înalte la spinare
pe o cruce zgâriată de mine cu unghiile în cearceaf
stau la pândă
pescuiesc ca și tine tată
uneori trec ore alteori trec zile fără să prind nimic
în afara zâmbetului tău palid și alunecos
din ultima fotografie

tată
de ce naiba n-ai aruncat buchetul de garoafe