poate mâine voi deschide ochii sub alt cer
și nu voi ști din ce colț de univers visez
captiv în altă memorie
viața încă necunoscută în lumea ta
o plasă aruncată în apa
întunecată de mister

poate mâine amintirea va călători în prezent
și nu va mai fi nevoie de cuvinte
să ne scriem epistole pentru cândva
și nici de mâini să răsfire printre degetele lunii
praful vechilor îmbrățișări

poate mîine când îmi vor striga și mie numele
ceasul se va opri
și timpul va sta pe loc
când îi voi vedea fața
nu mă voi întoarce din drum