agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-02-06 | [This text should be read in romana] |
Mi-a spus cineva că trebuie să trag, să fac, să rup,
Că nu-i o soluție dacă le pun cuțitul la gât, Dar am principiile mele, aleg să rămân tare, Să scot pistolul, să trag atunci când mă doare. Mi-au reproșat că nu fac nimic pentru mine, că iubesc mult, Mi-am astupat urechile, n-am mai vrut să-i ascult, Ajungi într-un punct, spui c-ai obosit, că nu mai poți Și din muncă cinstită nu prea poți banu' să scoți. Viața-i atât de ciudată, atât de nedreaptă câteodată, Că-mbătrânești și tot ce rămâne e doar un scaun la poartă, Un bătrân care n-are de mâncare, e bolnav și îl doare, C-a muncit o viață și n-are nimic, frățioare ! Și văd că nimeni de lângă mine nu trăiește mai bine, Alții se mulțumesc cu o bere și-o amărâtă de pâine, Dar nu vreau asta, nu vreau un trai mizer, Vreau să-mi asigur viitorul, nu doar să sper. Când toți fug, eu stau aici și mă bat cu fiecare, Fără milă, frate, p-aici trebuie să fii tare, O să mor apărându-mi viața și familia ce-o iubesc Și promit că dacă obosesc n-o să mă opresc.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy