stiletul se înfige și-n inimă de piatră,
stilet-stiloul care la vise te îndeamnă
n-a ruginit hârtia cum nu-i afară toamnă
dar timpul, fiara vremii, în sinea ta te latră.
iar tu dezlegi mistere - în rebus, integrame
de-ți faci de râs sorgintea și râzi de-al tău stilou
nu-n ochii tăi cântarul atârnă în Trei grame
Treimea nu în tine e-n naștere de Ou.
suind, nu-i dulce panta pân' ce ajungi la Pisc
potop e de căldură la Dumnezeu în arcă
și Pasărea-i zadarnic cu rămurica-n plisc
canicularii îngeri jertfiți pe-altar sunt parcă.
la ea spre-a te întoarce așteaptă neaua foii
în iarna de hârtie să zămislești eroii