dăltuiri de vorbe sub ceterele hârtiei mai apoi
redevin om nu dihanie,
mă doare văzduhul până la aer

te afli într-un prezent ce deja-i pe trecute
gând trecând spre pajiște albastră de cer
în două inimi ce miros a cer, sincer -
puțeau a
de hârtie neaua

din tolba puțină în iepuri și săgeți
spre tine merg, mister de dimineți
în exorcizarea Binelui asupra Sinelui
gheenele așteaptă, calești de perpetuu tu ești
frâng gâtul vorbei, te beau din călimară
ești puțin dulce și puțin amară