azi a fost prima zi când m-am întrebat ce caut eu pe aici
pe lume aveam de mult răspunsurile dar în persona nu prea
poetic ar fi să las o imagine sugestivă pentru semn
narativ ar fi să pun o intrigă și s-o tot lălăi până la punctul culminant
dar interogativ cum ar suna răspunsul la răspuns deși sună bizar
paradoxul e continu în toată situația asta
e lupa care face furnicile să pară monștri cărând roci
ia să complic un pic crezându-mă bec sau stea
imaginați-mă uitându-mă la furnici în starea asta
apoi devenind fricos sau gelos oricum tot una e la mijloc
la final vă place mirosul de grăunțe prăjite
puterea furnicilor speriate sub pop-corn
poate acum pot să înțeleg și eu de ce tot ce apare din răspuns
tot o întrebare rămâne în fața clipei printre alte fețe
așa că las finalul deschis ca să nu pun un alt răspuns