el avea dinții de pumnal,
limba ușor ferea, de mușcătură
visa umbre pentru colți reali;
sângele, prădător însetat,
și-l adăpa cu o clipă de fugar

creșteau în mintea zării vești
și vești cădeau umbre de lună;
pentru oprirea curgerii de jar,
din râs a izbucnit, saturnina,
cu păr de aur mat pe creștet
lovind, mistrețul, cu durere
în boltă înțepa cu dinții de pumnal
norii tăcuți ușori ce-i separau