agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ RecunoÅŸtinţă ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-02-27 | | Mă scoate viața la raport Autoportret Verigă presupusă și uitată mă scoate viața la raport, într-un final, sub acuzația cumplită și argumentată, că am trăit prea trist și prea banal. N-am confirmat speranțe și n-am umplut goluri, am traversat absent schimonosite nebunii, purtând buimac străine idealuri, am învățat sârguincios atâtea erezii. Disciplinat am înghițit amaruri, am acceptat s-am generat zădărnicii, ierarhizând greșit pe oameni și nelăsând în urmă mulți copii. Zic, dar, în apărarea mea sfios: Sunt omul timpurilor mele, trăind întotdeauna ziua cea de ieri. M-aliniez în rândul celor fără aripi ne-nțelegând nimic din vremi. Adâncă plăsmuire a lumii și a firii străină mi-a rămas și-s fără glas. Tu,omenire, înțelege bine nu poți să faci cu fiecare dintre noi un pas.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate